Toți vrem organizații „people-oriented". Dar ce facem când oamenii nu mai sunt „organization-oriented"?
O cultură people-oriented sănătoasă pune omul în centru, dar nu în detrimentul direcției de business și a interesului colectiv.
Am fost implicat în patru proiecte de transformare organizațională și am observat că una dintre cele mai mari piedici împotriva transformării este o cultură care promovează „individual-centred" în detrimentul „people-oriented".
Întrebarea esențială: unde este limita dintre „people-oriented" și „individual-oriented"? O cultură people-oriented sănătoasă pune omul în centru, dar nu în detrimentul creșterii, al interesului colectiv și al direcției de business.
Când fiecare voce individuală devine mai importantă decât traiectoria comună, riscăm să creăm medii în care dorințele individuale frânează progresul colectiv, iar organizația pierde coerența și capacitatea de a evolua unitar.
